Schimbarea in bine

schimbarea in bine, ,Despre curajul de a risca o incercare,,

este titlul unei povesti din multele povesti ce pot fi citite in cartea ,,Povesti orientale ca instrumente de psihoterapie,, scrisa de Nossrat Peseschkian. Povestea aduce in fata cititorului un rege,curtea sa si o problema ce necesita o solutie. Regele ofera un o pozitie importanta in curtea sa celui care reuseste sa deschida o usa, dupa cum spune el, cea mai mare si mai solida din intreg regatul, si le prezinta celor din jurul lui usa.

Cu adevarat , cea mai mare si mai solida usa din regat, statea in fata tuturor si astepta pe cel ce avea sa o deschida. Multi din cei prezenti doar au privit usa si au renuntat in fata problemei care parea ca nu are solutie. Atunci au venit inteleptii de la curtea regelui. Au studiat cu atentie usa in timp ce isi mangaiau barbile albe. Au clatinat din cap si atunci cei care priveau alturi de rege catre usa, au acceptat parerea inteleptilor si au considerat ca, fara nici o indoiala, usa nu poate fi deschisa. In murmurul salii regale, pasii unui vizir au inceput sa se auda si in scurt timp au acoperit murmurul salii de marmura. S-a oprit in fata usii si a privit-o atent. S-a aplecat , s-a ridicat pe varfuri si apoi a pusa mainile pe ea incercand sa isi dea seama cum functioneaza incuietoarea. In timp ce se dadea inapoi din fata usii, murmurul curtenilor suna ironic. Insa vizirul a mai stat cateva clipe, a intins mana catre usa si apoi a tras brusc de ea.

Cu un scrasnet de metal trezit usa s-a deschis. Cateva clipe ceea ce s-a auzit in sala a fost doar ecoul usii deschisa pe jumatate. Apoi vocile soptite ale curtenilor au crescut in intesitate in timp ce regele se ridica zambind. Mana regelui se misca usor si, in linistea atenta, el declara ca doar un astfel de om care trece dincolo de simturi si le imbina cu curaj, curiozitate si dorinta de a face ceva, doar acel om care are pe langa vointa si increderea in propriile puteri, care poate sa adauge si o farama de risc in cautarile lui, doar acel om poate sa gaseasca solutii, si doar acel om merita o pozitie importanta in curtea lui.

Daca aceasta poveste o va fi citita in varianta originala, sau chiar in aceasta varianta repovestita de mine, fiecare cititor va gasi o interpretare proprie si va trage o concluzie care se va potrivi momentului, nevoilor si personalitatii sale. Eu am gasit in ea elementele ce pot genera starea de bine. Acea stare de bine care vine in urma victoriilor pe care un om le obtine chiar si atunci cand, privita dintr-un singur unghi, o problema nu are nici o solutie, insa stapan pe sine, adaugand rationalului, curaj si logici, intuitie, va avea o viziune completa si o suma de posibilitati ,pe care , utilizandu-le conform resurselor sale va gasi o solutie.

Sunt momente cand tindem sa luam lucrurile asa cum sunt, fie ca ne plac sa nu ne plac, si sa spunem pe un ton fatalist ,,Asta este !,, doar pentru ca nu am trecut niciodata printr-o experienta similara si nu stim cum sa reactionam sau, doar pentru ca cei din jurul nostru au preferat sa abordeze aceasta problema cu resemnare fara a face nimic pentru a schimba ceva, si consideram ca este o reactie normala in acea situatie. Deseori, reflexiv, aruncand o privire rapida, ne adaptam sau mai bine zis suntem intr-o continua adaptare care oscileaza intre acceptare neconditionata si undeva, dincolo de constient, intr-un permanent si dureros refuz al realitatii care nu am schimbat-o si nici macar nu stim daca am fi putut sa o schimbam sau nu, adaugand conflict dupa conflict, vieti noastre, pierzand clipe. Clipe in care am fi trait cu o constiinta mai linistita cu fiecare incercare de a face ceva cu ceea ce suntem si cu ceea ce traim.

Fiecare dintre noi este responsabil pentru modul in care abordam viata in sine. Atunci cand credem ca nu putem schimba nimic, atunci e timpul pentru o incercare. Faptul ca am stat destul de mult timp in zona in care dorim sa schimbam, ne face sa fim profesionisti in problema noastra, deci cat mai aproape de o solutie.

Surpriza poate sa fie placuta si sa gasim rezolvare printr-o metoda inedita si rapida sau putem sa modificam, prin tipul de abordare, problema, si astfel, simplificand-o, adaptand aceea problema conform posibilitatilor si resurselor noastre de a actiona, sa o rezolvam intr-un interval de timp mai lung. Important este sa facem ceva, sa luam atitudine, sa nu asteptam la nesfarsit, pentru ca viata curge intr-un singur sens. Si noi putem schimba totul in bine, incepand cu viata noastra !

este titlul unei povesti din multele povesti ce pot fi citite in cartea ,,Povesti orientale ca instrumente de psihoterapie,, scrisa de Nossrat Peseschkian. Povestea aduce in fata cititorului un rege,curtea sa si o problema ce necesita o solutie. Regele ofera un o pozitie importanta in curtea sa celui care reuseste sa deschida o usa, dupa cum spune el, cea mai mare si mai solida din intreg regatul, si le prezinta celor din jurul lui usa.

Cu adevarat , cea mai mare si mai solida usa din regat, statea in fata tuturor si astepta pe cel ce avea sa o deschida. Multi din cei prezenti doar au privit usa si au renuntat in fata problemei care parea ca nu are solutie. Atunci au venit inteleptii de la curtea regelui. Au studiat cu atentie usa in timp ce isi mangaiau barbile albe. Au clatinat din cap si atunci cei care priveau alturi de rege catre usa, au acceptat parerea inteleptilor si au considerat ca, fara nici o indoiala, usa nu poate fi deschisa. In murmurul salii regale, pasii unui vizir au inceput sa se auda si in scurt timp au acoperit murmurul salii de marmura. S-a oprit in fata usii si a privit-o atent. S-a aplecat , s-a ridicat pe varfuri si apoi a pusa mainile pe ea incercand sa isi dea seama cum functioneaza incuietoarea. In timp ce se dadea inapoi din fata usii, murmurul curtenilor suna ironic. Insa vizirul a mai stat cateva clipe, a intins mana catre usa si apoi a tras brusc de ea.

Cu un scrasnet de metal trezit usa s-a deschis. Cateva clipe ceea ce s-a auzit in sala a fost doar ecoul usii deschisa pe jumatate. Apoi vocile soptite ale curtenilor au crescut in intesitate in timp ce regele se ridica zambind. Mana regelui se misca usor si, in linistea atenta, el declara ca doar un astfel de om care trece dincolo de simturi si le imbina cu curaj, curiozitate si dorinta de a face ceva, doar acel om care are pe langa vointa si increderea in propriile puteri, care poate sa adauge si o farama de risc in cautarile lui, doar acel om poate sa gaseasca solutii, si doar acel om merita o pozitie importanta in curtea lui.

Daca aceasta poveste o va fi citita in varianta originala, sau chiar in aceasta varianta repovestita de mine, fiecare cititor va gasi o interpretare proprie si va trage o concluzie care se va potrivi momentului, nevoilor si personalitatii sale. Eu am gasit in ea elementele ce pot genera starea de bine. Acea stare de bine care vine in urma victoriilor pe care un om le obtine chiar si atunci cand, privita dintr-un singur unghi, o problema nu are nici o solutie, insa stapan pe sine, adaugand rationalului, curaj si logici, intuitie, va avea o viziune completa si o suma de posibilitati ,pe care , utilizandu-le conform resurselor sale va gasi o solutie.

Sunt momente cand tindem sa luam lucrurile asa cum sunt, fie ca ne plac sa nu ne plac, si sa spunem pe un ton fatalist ,,Asta este !,, doar pentru ca nu am trecut niciodata printr-o experienta similara si nu stim cum sa reactionam sau, doar pentru ca cei din jurul nostru au preferat sa abordeze aceasta problema cu resemnare fara a face nimic pentru a schimba ceva, si consideram ca este o reactie normala in acea situatie. Deseori, reflexiv, aruncand o privire rapida, ne adaptam sau mai bine zis suntem intr-o continua adaptare care oscileaza intre acceptare neconditionata si undeva, dincolo de constient, intr-un permanent si dureros refuz al realitatii care nu am schimbat-o si nici macar nu stim daca am fi putut sa o schimbam sau nu, adaugand conflict dupa conflict, vieti noastre, pierzand clipe. Clipe in care am fi trait cu o constiinta mai linistita cu fiecare incercare de a face ceva cu ceea ce suntem si cu ceea ce traim.

Fiecare dintre noi este responsabil pentru modul in care abordam viata in sine. Atunci cand credem ca nu putem schimba nimic, atunci e timpul pentru o incercare. Faptul ca am stat destul de mult timp in zona in care dorim sa schimbam, ne face sa fim profesionisti in problema noastra, deci cat mai aproape de o solutie.

Surpriza poate sa fie placuta si sa gasim rezolvare printr-o metoda inedita si rapida sau putem sa modificam, prin tipul de abordare, problema, si astfel, simplificand-o, adaptand aceea problema conform posibilitatilor si resurselor noastre de a actiona, sa o rezolvam intr-un interval de timp mai lung. Important este sa facem ceva, sa luam atitudine, sa nu asteptam la nesfarsit, pentru ca viata curge intr-un singur sens. Si noi putem schimba totul in bine, incepand cu viata noastra !

IRPI

Integritate - Responsabilitate - Profesionalism - Identitate

Pe masură ce domeniul psihoterapiei s-a maturizat, integrarea a devenit tendinta de baza. A avut loc atat un declin al luptelor ideologice cat si o miscare spre reconciliere. Clinicienii recunosc astazi ca există inadvertente precum si valoare potentiala in orice sistem teoretic. Scopul integrarii ... este de a imbunatati eficacitatea si aplicabilitatea psihoterapiei. In urmarirea acestui tel, noi trebuie sa recunoastem in mod colegial contributiile valoroase ale terapiilor in forma pura si sa sustinem in mod colaborativ punctele forte respective.

John C. Norcross, 2009